inexistent.

da. rock adevarat. cred ca ar trebui sa ne grabim un pic. ultimele formatii de rock adevarat nu mai au mult. da, o sa fie in sufletele noastre, dar in sufletele alora' care vor traii peste 20 de ani, ce o sa fie? o sa mai fie ceva?

minimalu', houseu', popu', manelele si alte genuri sau sub'genuri ne invadeaza. terbilismu' si mai mult.

faceti ceva. pt binele nostru.

vama?

perfect defineste totul. oamenii, muzica si tot de acolo. cantam, fara sa ne intereseze ca nu avem pic de voce, tipam indeferent de ce credeau oamenii despre noi.

dar prea perfect ca sa reziste mult.

spatiu. nu timp.

am putea traii intr-o lume unde exista numai spatiu. sa stim unde suntem, dar sa nu stim cat e ceasul. sa nu stim ce zi e, ce data. sa nu stim cand e ziua noastra. poate fi azi, maine sau cand vrem noi. sa nu avem o ora la care sa ne trezim sau o ora la care sa ne culcam. sa nu fie o ora la care sa venim sau sa plecam de acasa. sa fim noi, locul si natura.

nu spun ca ar fi usor, sa fim serios, toti au ceasuri, la mana, in masina, pe noptiera, in baie. depindem de timp. la 12 incep scoala, la 3 am intanire, la 9 incep serviciu. si poate ca totul ar fi distrus. ar fi haos. dar poate ca uneori, doar uneori am putea sa lasam timpul sa se scurga pe langa noi fara ai da atentie. sa facem ce vrem, la ce ora vrem.

ar fi..

oare?

incepeam sa cred ca toata viata mea o sa ma invart printre ei. ii si vedeam cum m-ar fi frecat pana pe patu' de moarte.

asta pana mi-am dat seama.. ca nu. ca nu o sa fiu ca ei. ca indiferent unde sau cum o sa ajung o sa plec. ca nimeni nu o sa ma opreasca.

haios nu? pacat ca e adevarat. :)

el.

cand eu plecam, venea el. cand eu nu aveam destula forta, ma impingea de la spate. cand nimeni nu mai era, aparea el. cand nu aveam incredere in mine, avea el destula. cand eram trista, ma facea sa rad.

ne completam unul pe celalalt. dar eram doar valuri.

criza?

criza economica ha? rad in hohote cand aud. sunteti penibili. ciza in sus, criza in jos. ok, am inteles, sa facem econimie, incerc si eu, da nu's asa disperata.

parerea mea e ca a venit cand trebuia. totu' o sa fie mai ieftin, o sa avem simtu' banului. o sa vedem si noi cum e cu " greu' ". e perfect.

asa ca voi stresati-va cu criza asta si mai vorbim.

[poor but happy biatch :)]

banii aduc fericirea?

''banii aduc fericirea. foarte bine: atunci toti oamenii care au destul cat sa traisaca foarte bine ar putea sa nu mai munceasca. dar nu, ei continua sa se zbata si mai mult ca si cum s-ar teme sa nu piarda tot. banul la ban trage, asta e adevarat. saracia poate aduce nefericire, dar contrariul nu e adevarat: bogatia nu aduce neaparat fericirea'' ( Vrajitoarea din Portobello- Paulo Coelho)

banii nu aduc fericirea, dar pot fi un instrument. :)

ploaie.

cred ca ar trebui sa ne adunam toti, sa iesim toti din casele noaste, din fata televizoarelor si a calculatoarelor, si sa stam in ploaie. sa stam. fara ca cineva sa se grabeasca cautandu-si un adapost. sa stam asa pana se opreste ploaia. sa nu ne mai pese de nimic. ura noasta sa fie luata de picaturile de ploaie.

in ploaie suntem toti la fel. nu suntem rockeri, manelisti, albi, nergi, tigani, evrei, copii,adulti, scriitori, gunoieri, vedete, orfani. toti suntem uzi. cu aceleasi haine ude. in aceeasi ploaie.

''dar sunt oameni pe care nu ii uda ploaia, nu i-am inteles niciodata.''

[malina, imi place prea mult poza ca sa nu o pun :"> scuze]

''iubirea este''

poate ca ar trebui sa iubim mai mult. sau poate ca iubim deja prea mult. sau poate ar trebui sa uram tot ce am iubit. sau poate nu.

cineva mi-a spus ca daca ar trebuii sa traim dupa o singura propozitie aceasta ar fi ''sa nu renegi niciodata pe nimeni, nici macar o musca!''

poate ca nu stim sa iubim. sau poate ca nu vrem. poate ca iubirea e suferinta. sau poate nu. cred ca trebuie sa iubim sa nu intrebam prea multe. doar sa iubim.

dar cum pot sa va vorbesc despre iubire cand tot ce va preocupa e cs. sau violenta. sau razboiul. sau armele. sau pur si simplu nu va preocupa.

ma intreb daca iubiti. nu nu nu. ma scuzati, nu voi.

nu stiu.

nici macar nu stiu de ce mi-am mai facut un blog? poate ca imi place sa am bloguri, sa le umplu de amintiri si dupa sa le las libere. sau poate ca simt nevoia sa scriu. sau sa fiu ascultata. asta nu stiu.

0.o prietenii stiu de ce.